povestea unei tradiţii nu poate fi inventată... antica distilleria petrone, compania fondată de antimo petrone și maria mastantuono la sfârșitul secolului al xix-lea, s-a născut și a crescut împreună cu noi și crește încă, astfel încât ea a devenit în ochii noștri o splendidă doamnă în vârstă, un adevărat membru al familiei noastre, cu multe povești de suflet, de împărtașit. . dacă ar putea vorbi, de fapt, ar povesti despre vremurile străvechi, în care economia orașului nostru, mondragone, avea un caracter predominant viticol și în care poporul său se imagina ca o familie mare unită prin legături de sânge, rudenie, prietenie, căsătorie; distileria petrone, fiica lui antimo petrone și maria mastantuono, și sora celor două structuri similare pe care familia petrone le deţinea în sessa aurunca și în localitatea situată lângă carinola (denumită ventaroli), reprezenta atunci sufletul acestui nucleu: toată populaţia iubea să participe la transformarea tescovinei, proces în urma căruia, prin presarea tescovinei cu picioarele, era posibilă obţinerea alcoolului. aceștia au fost anii în care distileria petrone, din septembrie până în martie, a lucrat neîntrerupt, zi și noapte, iar în toată ţara au răsunat cântecele celor angajaţi în activităţile de distilare. era o perioadă în care casele s-au încălzit cu așa-zisul foc, adică un set de reziduuri de cărbune provenind din cuptorul distileriei petrone; o perioada în care cei fără adăpost veneau noaptea să se ascundă de gerul iernii la căldura cazanelor noastre; și în care, chiar și tescovina era folosită pentru tratarea reumatismului, din moment ce, datorită fermentaţiei alcoolice, atingea temperaturi foarte ridicate. dar bătrânica noastră delicioasă ar putea povesti, de asemenea, despre numeroasele sale răni: când a fost bombardată în timpul celui de-al doilea război mondial de către trupele naziste și distrusă (a fost reconstruită apoi, cu dragoste, de raffaele, unul dintre moștenitorii lui antimo petrone); sau despre sfârșitul activităţilor legate de viticultură, la finele anilor șaptezeci, luându-i o mare parte din viaţa sa. astăzi, la o distanţă de mulţi ani de la înfiinţarea sa, antica distileria petrone continuă să fie totul pentru noi: în ea sunt concentrate oboseala, sângele, voinţa puternică a bunicilor și părinţilor noștri; și pentru ani și ani va continua să stea mărturie a poveștii tradiţiei noastre și a iubirii pe care i-o purtăm.